„DRUMUL PIETREI...”

             Astă noapte... 

Din prea multă odihnă sau lipsă de somn, poate, văzut-am un documentar pe TV5 Monde Europe. Un documentar despre soarta copiilor (și nu numai) din Burkina Faso care lucrează într-o carieră de piatră... Sărmanii, cum să nu-ți fie jale când vezi mii de copii cum sparg granit 12 ore pe zi cu niște ciocane cât capul, încălțări ca vai de ele și la +40 de grade, toate astea doar  pentru a avea ce să mănânce și a câștiga câțiva bănuți. 

     Nu exagerez când spun, copii începând cu vârsta de 2 ani vezi acolo, însoțindu-și mamele, acestea neavând unde să-i lase în altă parte.  Cei în vârstă de 6, 7, 8 ani stau cu mormane de piatră în față și când le vezi mâinile albite de la atâta muncă ți se rupe inima. Sunt copii, adolescenți, tineri și maturi exploatați la propriu, muncesc la „negru” pentru a avea ce mânca azi. Dacă fetețelor, domnișoarelor și femeilor le revine o muncă mai „ușoară”, atunci băieții fac o muncă mai grea, se ocupă de lespezile mari de granit și de căratul unor roabe imense cu pietricele în locurile destinate. 

Una dintre organizațiile obștești încearcă să integreze acești copii în societate, să îi alfabetizeze, să le ofere o altă soartă. În consecință s-a constatat că cca 1000 de copii au fost scoși din calvarul numit de realizatorii acestui reportaj „drumul pietrei...”  

Pe lângă toate acestea, au interviavat și câțiva tineri care au reușit să se integreze în societate cu ajutorul unor oameni de acolo. Sunt entuziasmați și nu doresc să se mai întoarcă vreodată de unde au venit: „mai rău decât la spart de pietre nu e nicăieri” spun aceștia. 

       Așadar, condițiile de muncă din Ouagadougou sunt precare și nesigure, din cauza aceasta mulți din copiii și părinții care se află pe acest teritoriu suferă de boli cronice. 

Burkina Faso cunoscută și ca Burkina, este o țară localizată în Africa de Vest. Numită în trecut Volta Superioară, a fost redenumită pe 4 august 1984, de președintele Thomas Sankara. Literar, „Burkina” se poate traduce „oamenii integrității” în limba moré, iar „Faso” înseamnă „casa tatălui” în limba dioula. Este o țară săracă, predominant agrară, având peste 85% din populație lucrând în agricultură și cultivând doar 10% din suprafață. Restul suprafețelor sunt alcătuite din pășuni și păduri, iar în subsol s-au descoperit minerale (nichel, mangan, plumb, fosfați). Cu toate acestea dezvoltarea industrială este strâns legată de agricultură.

Burkina Faso se confruntă cu problema a șomajului, peste 3 milioane de locuitori căutându-și de lucru în Coasta de Fildeș. 

Populația Burkinei Faso are o medie de vârstă de sub 17 ani, cu o speranță de viață de până la 50 de ani și o creștere de 2.7%. Majoritatea populației este alcătuită din etnici Mossi.